două sute

Două Sute, să nu zic douăsutici că atunci cred că ar fi trebuit să-i acord drepturi de autor Juliei pentru că aș fi fost prea leneș să găsesc un nume original pentru postări. Nu e ca și cum numele postărilor mele ar fi originale sau ceva doar ca și chestie. Și aș vrea să-i mulțumesc +Andreea Maria  care mi-a sugerat să-mi deschid un blog, și vina îi aparține ei .
Această postare este cu numărul 200, cea ce înseamnă mai mult decât aș fi crezut că pot să scriu .
Deoarece de obicei am prostul obicei de a mă lăsa de chestiile care le încep, dar se pare că nu și acesta.  După 200 de postări, 360 de comentarii încă mă mir că am ajuns la acest stadiu și că cineva își pierde vremea pe al meu blog, deși nu e cine știe ce. Eu tot sunt mândru că am realizat asta și apreciez enorm de mult că lumea îmi citește tâmpeniile care îmi sunt debitate de mintea mea, care este foarte asemănătoare cu a uni copil de 5 ani . Deoarece nu este destul să mi se zică că arăt ca un copil, ci că și gândesc ca unul.

Deși asta mi-am dorit să fac, și să reușesc să atrag un public care să aprecieze despre ce îmi dau cu opinia într-un mod obiectiv și subiectiv în majoritatea cazurilor . Tot nu credeam că voi ajunge aici și sincer încă nu-mi vine să cred că un blog mediocru ca al meu este citit de câteva persoane.
Dar mulțumesc oricum acelor persoane . Și celor care mă critică pentru că m-au ajutat să fac mai puține greșeli și evoluez, plus că nu-mi pasă de opinia celor care mă critică și dacă o fac aș vrea să văd cum fac ei ceva mai bun de atât .

Cam atât am dorit să zic, în acest moment îmi caut inspirația așa că o să revin cu o postare zilele în zilele următoare, sau nu.







Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Țara lu pește #7: Reguli de etichetă din Tren

Tristitia (Poem 6)

Gâtind cu Alex #3 - Brioșe cu vanilie și banane